Fie f:R→R, f(x)=x3−3x+1.
a) Studiază monotonia lui f și determină punctele de extrem.
b) Scrie ecuația tangentei la graficul lui f în punctul de abscisă x0=0.
c) Arată că ecuația f(x)=0 are exact trei rădăcini reale.
a) Derivata este
f′(x)=3x2−3=3(x−1)(x+1)
cu rădăcinile x=−1 și x=1. Semnul unui trinom cu coeficient dominant pozitiv: plus în afara rădăcinilor, minus între ele. Deci f′>0 pe (−∞,−1) și pe (1,∞), iar f′<0 pe (−1,1).
Rezultă: f crește pe (−∞,−1], descrește pe [−1,1], crește pe [1,∞). În x=−1 derivata trece de la plus la minus, deci maxim local, cu f(−1)=−1+3+1=3. În x=1 trece de la minus la plus, deci minim local, cu f(1)=1−3+1=−1.
b) Ai nevoie de valoarea și de panta în 0: f(0)=1 și f′(0)=−3. Ecuația tangentei:
y−1=−3(x−0)⟺y=−3x+1
c) Folosești monotonia și valorile de la a). Pe (−∞,−1] funcția crește de la limx→−∞f(x)=−∞ până la f(−1)=3>0, deci taie axa exact o dată. Pe [−1,1] descrește de la 3>0 la f(1)=−1<0, deci încă o rădăcină. Pe [1,∞) crește de la −1<0 spre limx→∞f(x)=∞, deci a treia rădăcină.
Pe fiecare interval funcția e strict monotonă, deci nu poate tăia axa de două ori pe același interval. În total: exact trei rădăcini reale.